“…am o inima care bate cate un secol, doua, trei si n-o intreaba nimeni nimic, nu o aude nimeni“- Mihail Sebastian

Pagini

joi, martie 29

Fantoma unui zambet



Suflet ce se plimba la marginea timpului,
Fantoma fiintei ce ma bantuie.
Hoinaresc pe holurile gandurilor,
Pe treptele ce urca spre luciditate,
La ferestrele ce separa zilele de nopti.
Si totusi sunt mai reala, mai umana
Decat am fost vreodata,
Caci oamenii simt
Intepaturile secundelor
Ce musca din efemeritate
Cu dintii lor ascutiti de fiare insetate.
Insa nu pot pribegi pentru totdeauna,
Nu ma pot invarti in jurul unui gand,
Nu iti pot bantui umbra pentru totdeauna,
Dar tot ce primesc e fantoma unui zambet,
                                                      bland.





5 comentarii:

  1. filosofie curata, incepand cu prima litera a titlului si ultima a versurilor, felicitarile mele!!>:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Si mie imi place,super dragut articolul!:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumos .. imi place cum te exprimi ..:)

    RăspundețiȘtergere

Nu accept comentarii anonime! Semnati-va daca aveti ceva de spus. Multumes:)