“…am o inima care bate cate un secol, doua, trei si n-o intreaba nimeni nimic, nu o aude nimeni“- Mihail Sebastian

Pagini

luni, decembrie 19

De ce nu visam? De ce nu iubim?



Omul: fiinta rationala. Afirmatie total gresita, e o aberatie as putea spune. Ne petrecem toata viata iubind intr-o mie de feluri, o mie de lucruri, persoane, locuri si ajungem ca uneori sa nu primim inapoi. Ce e rational in iubire? Defapt, ce e iubirea? Vezi, oricat te-ai gandi nu poti sa o definesti. Si totusi ea ne domina vietile, ne indruma pasii catre varfuri de cer, uneori ne frange aripile in plin zbor. E o suflare divina, un ocean intreg de otrava in acelas timp. Putem zbura sau ne putem ineca; e alegerea fiecaruia. Insa pentru a putea zbura avem nevoie de aripi, iar pentru a ne ineca trebuie sa nu vrem sa inotam. Ne numim fiinte cu gandire logica, nu? Atunci de ce ne frangem singuri aripile? De ce nu visam? De ce nu iubim?

2 comentarii:

Nu accept comentarii anonime! Semnati-va daca aveti ceva de spus. Multumes:)