“…am o inima care bate cate un secol, doua, trei si n-o intreaba nimeni nimic, nu o aude nimeni“- Mihail Sebastian

Pagini

duminică, octombrie 16

Ingerii primilor fulgi de zapada



S-a intamplat sa ma gaseasca miezul noptii treaza. Fapt divers. In fata casei e un felinar, care seara sta mereu aprins, ca o flacara ce se strecoara in intunericul de nepatruns. In lumina palida am vazut cum zburau grabiti zeci de calatori. Duceau in spatele lor vise ce aveau sa se prabuseasca pe trotuar, vise ce aveau sa fie calcate in picioare. Mi-am mutat privirea intr-un colt de intuneric si am vazut… Nu am vazut nimic. Doar sub stralucirile sentimentelor indrazneau sa se arate ingeri albi. Dar fugeau speriati si se contopeau cu noaptea. Incet, incet zborul lor a ramas doar o umbra inghetata. Speram din tot sufletul sa nu se izbeasca de realitate si sa aterizeze pe pamant. Ca un reflex, mi-am atintit privirea pe strada. Nici macar un fulg din aripile lor marete nu se desprinse si nici nu cazuse pe pamant. Am stiut ca si-au continuat zborul spre eternitate.

Visele mele vor trai mereu prin ingerii primilor fulgi de zapada.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu accept comentarii anonime! Semnati-va daca aveti ceva de spus. Multumes:)