The funeral

A mai trecut o vara peste noi, dar nu ne-a atins la fel. Tu ai ramas acolo, iar eu imi traiesc zilele in soarele asta rece costumat in toamna. Ma intreb pe unde ti-ai mai ratacit sufletul, daca mai tii minte ziua in care ne-am intalnit pasii, la rascruce de anotimpuri. Oricat as incerca sa ma intorc acolo, nu gasesc momentul in care am fost un singur trup, o singura minte, o singura inima… nici locul. Poate m-am pierdut cautandu-l, poate ma vei gasi cand voi inceta. Ramas bun, suflete. Sper sa ma recunosti, sa ma vezi asa cum sunt, cum am fost cand eram ca tine. Cand s-o termina veacul acesta, ridica-ti privirea si gaseste-mi ochii. Aminteste-ti de trandafirii salbatici cu care ti-am facut coroana.  Du-te acum.  Somn usor, draga amintire a ceea ce eram.