“…am o inima care bate cate un secol, doua, trei si n-o intreaba nimeni nimic, nu o aude nimeni“- Mihail Sebastian

Pagini

luni, septembrie 3

Avem nevoie de oameni care sa creada in basme...


As vrea ca randurile astea sa se scrie singure, pentru ca mi-e prea greu sa-ti transcriu zambetele, imbratisarile pe care mi le-ai daruit cand aveam cea mai mare nevoie de ele. Nu-i nimic special in cuvintele pe care le scriu atunci cand nu poti citi printre ele nenumaratele zambete si imbratisari, pentru ca eu pot. Am incetat sa cred in basme, crezand ca mi le pot crea si singura, dar m-am inselat si singurul lucru in care nu mai credeam… era in mine. Dar tu ai crezut in basme, si ai crezut si in mine.

 Avem nevoie de oameni care sa creada in basme. Am nevoie sa fiu un astfel de om. 

iarta-ma.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu accept comentarii anonime! Semnati-va daca aveti ceva de spus. Multumes:)